23 noiembrie 2014

mesagerul de covasna

Centrul European de Studii Covasna-Harghita organizează, vineri, la Sfântu Gheorghe, simpozionul intitulat ‘Şase decenii de la înfiinţarea experimentului stalinist Regiunea Autonomă Maghiară’.

În programul manifestării, moderate de dr. Alexandru Porţeanu şi prof. univ. dr. Petre Ţurlea, sunt cuprinse peste 20 de lucrări realizate şi prezentate de istorici, sociologi, arhivişti, profesori şi alţi specialişti care s-au aplecat asupra documentelor istorice. Printre titlurile lucrărilor se numără ‘Constantin Rădulescu Motru – Despre profilul politic şi moral al minoritarului maghiar interbelic’ (dr. Elena Cobianu – Institutul de Filosofie si Psihologie ‘Constantin Rădulescu Motru’ al Academiei Române), ‘Instalarea regimului stalinist în România. Înfiinţarea Regiunii Autonome Maghiare’ (prof. univ. dr. Petre Ţurlea, Universitatea Creştină ‘Dimitrie Cantemir’, Bucureşti), ‘Biserica Ortodoxă din Covasna şi Harghita în timpul Regiunii Autonome Maghiare’ (prof. drd. Costel Cristian Lazăr, Topliţa), ‘Învăţământul în limba maghiară în satele catolice din Moldova (1948-1954)’ (prof. Vilică Munteanu, Arhivele Naţionale Bacău) şi ‘Problematica Regiunii Autonome Maghiare în presa de limbă maghiară din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş’ (dr. Ioan Lăcătuşu, Centrul European de Studii Covasna-Harghita, Sfântu Gheorghe).

Potrivit organizatorilor, în finalul manifestării va fi prezentată poziţia oficială a Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş faţă de proiectul legii privind reorganizarea administrativ teritorială a României.

Manifestarea, ce va avea loc vineri, începând cu ora 15, la Centrul Ecleziastic de Documentare ‘Mitropolit Nicolae Colan’ din Sfântu Gheorghe, este organizată cu sprijinul Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, ce reuneşte peste 30 de organizaţii nonguvernamentale româneşti din cele trei judeţe.

Centrul European de Studii Covasna-Harghita este, potrivit statutului, o organizaţie nonguvernamentală, apolitică, nonprofit şi autonomă, cu caracter ştiinţific, cultural şi social, ce a luat fiinţă în anul 1999 la iniţiativa unui grup de intelectuali din zonă, dar şi din ţară şi străinătate.

Printre subiectele abordate cu prioritate de acest centru s-au numărat identitatea naţională şi integrarea europeană, regionalismul, autonomia, autodeterminarea şi implicaţiile asupra suveranităţii naţionale, convieţuirea în medii multiculturale şi comunicarea interetnică, precum şi aspecte legate de enclavizare şi asimilare.

În ultimul deceniu, la editura ‘Eurocarpatica’ a Centrului European de Studii Covasna-Harghita au apărut peste 50 de volume ce abordează aspecte privind istoria, cultura şi civilizaţia românească din sud-estul Transilvaniei, interferenţele culturale româno-maghiare şi convieţuirea interetnică din zonă.

Oana Mălina Negrea/AGERPRES

Români uitaţi de istoricii şi oamenii politici maghiari de azi din  judeţul Covasna

PAGINI REGĂSITE. Prin amabilitatea venerabilului nostru concetăţean, nonagenarul Nicolae Moldovan, am avut posibilitatea unui schimb epistolar cu distinsul profesor bucureştean Stelian Socaciu, originar din Vâlcele. Informaţiile furnizate ne-au fost de un real folos pentru redcatarea volumului „Românii din Covasna şi Harghita”, lucare redactată împreună cu Vasile Lechinţan şi Violeta Pătrunjel, şi care a apărut la Editura Grai Românesc din Miercurea–Ciuc, în anul 2003.

Profesorul Stelian Socaciu s-a născut în 1920, în Vâlcele, jud. Covasna. A absolvit Facultatea de Teologie Ortodoxă din Sibiu.  A funcţionat ca profesor de religie, iar apoi  ca funcţionar superior în Ministerul Cultelor. A publicat medalioane ale unor  personalităţi proieminente, foşti elevi şagunişti. A colaborat la redcatarea anuarelor Liceului Andrei Şaguna din Braşov, la Gazeta Transilvaniei şi la revista Muguri. Este autorul unui  jurnal de memorii şi pagini din istoria localităţii Vâlcele, păstrat de familie în manuscris.

Pentru ineditul informaţiilor referitoare la  unele aspecte  ale vieţii cotidiene din Sf. Gheorghe, din perioada interbelică, redăm conţinutul unei scrisori primită de la profesorul Stelian Socaciu, în  29 octombrie 2000.

„Stimate Domnule Profesor Ioan Lăcătuşu,

Îmi stăruie în minte şi acum imaginea unor zeci de dosare întinse într-o sală mare… Am fost impresionat de ceea ce am văzut şi vă felicit pentru munca dvs. asiduă, prodigioasă şi îndrăzneaţă pentru consolidarea culturii noastre pe acele meleaguri.Citesc şi recitesc cu mare plăcere sufletească cartea dedicată pr. Aurel Nistor şi celorlalte personalităţi covăsnene.

Despre Nistor şi epoca lui vreau să vă mai relatez unele lucruri. L-am cunoscut fiind copil, el era preot în Araci dar venea de slujea şi la Vâlcele că postul de preot era vacant şi trăgea la noi înainte şi după slujbă în aşteptarea căruţei sau saniei care-l transporta, că nu erau autobuze în 1924-1926. Îi spuneam toate rugăciunile învăţate şi mă lăuda. Apoi peste câţiva ani a ajuns protopop la Sf. Gheorghe iar eu l-am reîntâlnit ca elev la gimnaziul românesc, el fiind şi profesor de religie. Apoi, în decursul anilor l-am revăzut când veneam în concediu la Vâlcele, sau  prin Araci.

Ultima oară l-am întâlnit cu vreo doi  ani înainte de „marea lui trecere”. Am călătorit împreună de la Araci la Braşov. La întrebările mele provocatoare mi-a spus multe lucruri interesante din viaţa dânsului. Un fapt trebuie relatat: fiind dus în lagăr la Sopron în vestul Ungariei între 1916-1918, a cerut comandantului să i se dea orice muncă, neputând suporta inactivitatea din lagăr. La început nu i s-a aprobat dar la un moment dat a fost chemat şi a fost trimis într-un sat apropiat la şcoală întrucât învăţătorii (toţi) au fost mobilizaţi şi astfel a făcut pe învăţătorul într-o şcoală maghiaro-germană el, un „popă valah” inamic… nu că e interesant!

Mi-a spus că toată viaţa a îmbinat munca fizică cu cea intelectuală, că a urmat metoda dr. Kneipp, umblând desculţ pe iarbă, cosind în grădina lui din Araci. Era un bărbat înalt cca. 180 cm. Puţin adus de spate, mai mult slab, cu barba neagră ca pana corbului şi când mergea alert în Sf. Gheorghe era atât de impunător că toată lumea îl saluta respectuos.Vreau să mărturisesc că am întâlnit mulţi preoţi în viaţa mea (am 80 de ani) dar ca preotul Aurel Nistor… mai rar!

În altă ordine de idei, eu am locuit 10 ani în Sf. Gheorghe, 1930-1940. Vreau să vă spun că era o atmosferă liniştită, nu se auzea de furturi, violuri sau crime. Nu erau nici „probleme” interetnice. Lumea îşi vedea de treabă şi avea timp şi să facă „Corzo” pe promenadă, în parc; muzica militară cânta de trei ori pe săptămână. Erau foarte mulţi militari (ofiţeri) pentru că la Sf. Gheorghe exista o mare unitate militară: Centru de Instrucţie al Infanteriei. Veneau sute de ofiţeri la cursurile de perfecţionare care locuiau cu chirie la localnici aducându-le un bun venit şi de aceea erau aşteptaţi de populaţia majoritară maghiară.

Erau apoi mulţi funcţionari, elevi astfel că era o atmosferă mai mult românească mai ales în centrul oraşului. Comunicatele primăriei erau bilingve. Maghiarii aveau un singur ziar „Népujág” – Ziarul poporului (adevărul este că în perioada interbelică au apărut şi alte publicaţii în  limba maghiară, de exemplu „Szekely Usag”, „Szekeley Nep” ş.a. – n.n.), dar la chioşcuri abundau ziarele centrale „Universul”, „Dimineaţa”, „Curentul” etc. Oraşul era curat, funcţiona un singur cinematograf care însă aducea cele mai bune filme. Vara, Oltul era un ştrand general, malurile lui erau asaltate de tineri…

Existau două librării „Cartea Românească” (proprietar Nistorescu) şi „Klein şi Hendrich” la parterul liceului Miko. Gimnaziul românesc pe care l-am absolvit (4 clase) în 1935, avea în frunte pe vajnicul director Prof. Petre Marcu, un macedo-român, plin de energie şi bun profesor de limba franceză. Într-una din fotografii cu ocazia sfinţirii drapelului cercetaşilor din gimnaziu se văd doi preoţi (cu spatele) cel mai înalt din dreapta este Aurel Nistor, celălat pr. Gh. Grovu iar în faţă cel cu papillon (a la Raţiu) este Petre Marcu. Existau vreo trei restaurante unde se cântau arii din operete (Kalman), muzică uşoară românească şi ceardaşuri ungureşti, depindea de cererea clienţilor.

Biserica ortodoxă din deal era arhiplină mereu la sărbători şi dumineca; era prea mică. O companie de soldaţi lua parte regulat la serviciul divin. Medicul regimentului (dr. C. Berbescu) avea şi cabinet particular şi având renume de medic foarte bun, era căutat şi de maghiari.

Preotul Aurel Nistor a avut patru copii, trei băieţi şi o fată (Măriuca). Fata era de o rară frumuseţe la fel şi soţul ei (ing. Antonescu, directorul Fabricei de tutun) astfel încât când ieşeau pe stradă pur şi simplu lumea întorcea capul după ei şi-mi creştea inima când erau „identificaţi”… „e fata popii românesc”.

Teatru propriu zis nu exista dar manifestări culturale aveau loc în cadrul „Astrei” cu concursul gimnaziilor de fete şi băieţi în sala cinematografului mai ales cu ocazia sărbătorilor naţionale 24 ianuarie, 10 mai, Ziua eroilor, 8 iunie, 1 decembrie.

În ziua de Bobotează se făcea slujba sfinţirii apei în faţa parcului pe o tribună special amenajată şi centrul oraşului era plin de lume, cam vis á vis de liceul Miko. O, tempora…!

Vă mai spun că toţi primarii oraşului şi prefecţii în acea epocă au fost români. Primari: Victor Maiorescu, dr. I. Popa, dr. V. Stanciu, Edgar Penciulescu, Izidor Răuceanu ş.a. (dar şi Gavril Kovasznai, Gyarfas Albert – n.n.) Prefecţi Vincenţiu Răuceanu, dr. N. Crăciun, dr. Valeriu Bidu etc. Pe dr. Miron Creţu l-am cunoscut personal că am meditat pe fiul lui, dr. Ion Creţu, decedat (1961?). A fost medic şef al judeţului şi senator. Pe măsură ce voi mai avea informaţii demne de semnalat vi le voi comunica. Scrieţi-mi adresa la care să vă scriu. Vă urez succes în continuare, sănătate şi la bună vedere,

Stelian Socaciu”.

Valoarea documentară a acestor rânduri este cu atât mai mare,  cu cât, în ultimii ani există o tendinţă  a istoricilor şi oamenilor politici locali, de etnie maghiară, de a  eluda această perioadă din cuprinsul lucrărilor de istorie locală, aşa cum s-a procedat, printre altele, în cărţile editate recent de Primăria Sf. Gheorghe pentru a marca 550 de ani de atestare  ca oraş, ca să nu mai menţionăm refuzul incalificabil al consilierilor locali de a acorda numele protopopului Aurel Nistor, unei străzi din Sf. Gheorghe. Fără comentarii.

Dr. Ioan LĂCĂTUŞU

Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel

Adaugat: iunie - 29 - 2012 ADD COMMENTS

TRADIŢII. La fiecare 29 iunie, fără a se schimba data, Biserica îi prăz­nuieşte pe cei doi Sfinţi Apos­toli, Petru şi Pavel.

Ca atare, aproape o jumătate de milion de români care se numesc Petru, cu variantele masculine şi feminine Petre, Petrică, Petrişor, Petruţ, Petruş, Paul, Patronel, ca şi  Petruţa  sau Paulina îşi sărbătoresc ziua onomastică.   În privinţa lui Pavel există derivatele Pavăl, Pavlu, Paul, iar pentru femei Paula, Paulina, Pavelina,  Polina.

În popor ziua această însem­nată se numeşte şi Sân Petru de Vară.

Jumătatea anului agricol

Sărbătoarea de astăzi are mai multe semnificaţii. Cea religioasă este, fără doar şi poate, esenţială, de aceea vom reveni cu detalii. Însă nu trebuie neglijată nici latura laică, Sân Petru de Vară   marcând jumătatea anului agricol.  Există şi un Sân Petru de Iarnă, protectorul jivinelor, despre care am relatat la vremea respectivă.

Sf. Petru

Despre Sfântul Petru circulă multe istorisiri, legende, povestiri populare datând încă din vremea sa. Era un bun pescar, dar se îndeletnicea şi cu creşterea animalelor. Cea mai frecventă imagine îl arătă purtând la brâu cheile Raiului, fiindcă Dumnezeu l-a luat aproape de el. Înainte de a deveni Apostol al lui Iisus, şi-a făcut ucenicia la Sf. Ioan Botezătorul.  Se spune că în timp ce asista uimit la una din minunile făptuite de Iisus, învăţăcelul Petru  a fost îndemnat de Mântuitor să i se alăture şi să devină  „pescar… de oameni”.

Legenda mai spune că  Sf. Petru fiind desemnat responsabil peste cămările cereşti, a împărţit hrana oamenilor şi dobitoacelor, iubind mai cu seamă lupii.

Există şi un minologhion în care se arată că de Crăciun, Bobotează, Mucenici, Sf. Gheorghe şi de Sânziene, imaginea sa poate fi întrezărită la miezul nopţii. Atunci  Cerul se deschide pentru o fracţiune de secundă  şi Sf. Petru apare şezând la Masa împără­tească  în dreapta lui Dumnezeu, el fiind cel mai popular dintre sfinţii Calendarului popular.

Sf. Pavel

Despre  Sf. Pavel, care era şi el era evreu ca Petru, se ştie că făcea parte din neamul lui Veniamin, fiind instruit întru Legea lui Moise.  A ajuns până la Roma, unde i-a îndemnat pe mulţi să creadă întru Hristos, motiv pentru care Nero a poruncit să i se taie capul. Legenda  spune că din trupul său ar fi curs  nu doar sânge, ci şi… lapte!?

În timpul vieţii a fost o fire populară, plăcută, veselă. Trupul îi era mic ca statură, capul pleşuv, cu sprâncenele aplecate în jos şi barba albă.  Om înţelept, plin de însuşiri, poseda o mare putere de convingere. Sf. Pavel a rămas în conştiinţa credincioşilor, alături de Sf. Petru, ca doi corifei apostoli plini de Duhul Sfânt, având har dumnezeiesc.

Deşi Pavel a pierit în urma lui Petru, moaştele lor au fost aşezate de credincioşi împreună, pecet­luind şi după moarte legătura lor puternică din timpul vieţii.

Hramul Bisericii „Sf. Apostoli Petru şi Pavel” din Zagon

La câteva zile numai după praznicele spirituale care au avut loc la  Mănăstirile din Valea Mare şi Mărcuş cu prilejul Hramurilor, iată că a venit un moment ase­mănător şi pentru noua Biserică din Zagon. În cea mai mare comună din judeţul Covasna se va serba pe 29 iunie Hramul acestui frumos lăcaş de cult, chiar  de ziua „Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel”.

Noua şi impunătoare Casă a Domnului, lăcaşul s-a ridicat prin strădaniile localnicilor, la în­demnul şi sub oblăduirea părin­telui Nicolae Hagiu. Lucrarea  s-a înfăptuit între anii 2000-2008. S-a muncit mult şi cu spor. Ca reporter am avut în aceşti ani posibilitatea să văd nu o dată  la faţa locului cum însuşi părintele Hagiu presta muncă fizică, dând cu maiul sau cu cazmaua, repre­zentând un exemplu pentru enoriaşii săi. Frumoasa ctitorie se găseşte peste drum de vechea Biserică din lemn a aşezării, monument arhitectonic vechi de peste două secole, un simbol al spiritualităţii româneşti din ju­deţul Covasna.

Datini populare

De Sân Petru natura se află în plenitudinea ei. De azi încetează să mai cânte atât privighetorile, cât şi cucii. Însă apar licuricii,  care conform legendei ar reprezenta  scânteile făcute de biciul  Sfântului Petru. Tot acum el pune la fiert… grindina, pentru a deveni mai putin primejdioasă când cade peste ogoare.

În aceasta zi sfântă se face din nou pomenirea morţilor. Sunt mulţi  asemenea „Moşi”, care după cum arătam într-un alt material, se succed la multe asemenea praznice religioase. Dimineaţa femeile duc la biserică felurite bucate, fructe (mere dulci sau acre), colaci, colivă spre a fi sfinţite, oferindu-se apoi celor săraci  veniţi la porţile cimitirului.

O superstiţie străveche nu permite femeilor să mănânce mere până de Sân Petru, spre a nu… supăra morţii! Totuşi, numai femeilor tinere le este îngăduit să guste un măr, cele în etate tre­buind să aştepte până la Sf. Ilie.

Maialuri şi târguri vestite

Un obicei pitoresc, aşteptat cu nerăbdare de suflarea satelor se referea pe timpuri la organizarea de maialuri, târguri, iarmaroace.  Din păcate, asemenea întruniri populare s-au estompat, rămâ­nând vestit doar Târgul Fetelor de pe Muntele Găina, în Apuseni. Acolo s-a păstrat nealterat un  interesant ritual arhaic dedicat Zeiţei neolitice Gaea, protectoarea femeilor măritate, în zilele noastre  căpătând mai mult un aer comer­cialo-folcloric.

Zeiţa a fost identificată uneori cu Sânziana, Dochia sau Drăgaica, după regiunile unde a apărut. Pentru a fi glorificată s-au per­petuat felurite sărbători câmpe­neşti,  târguri, bâlciuri, oboare.

Evenimentul de pe Muntele Găina este organizat în a treia duminică a lunii iulie. În zori apar fetele şi nevestele, întâmpinate cu voie bună de bărbaţii şi flăcăii ce şi-au petrecut noaptea afară, în jurul focului, bând şi cântând. Urmează dansul, pentru a se vedea cât sunt de suple viitoarele mirese şi dacă nu au vreun… beteşug.

Obiceiul străvechi (care acum nu se mai respectă) era foarte interesant, aşteptat de întreaga suflare prezentă. După ce părinţii tinerilor se învoiau, fata de măritat se aşeza la capătul unei  scânduri în balans (un fel de “huţa”), iar la capătul opus se atârna zestrea. Odată “târgul” încheiat, urma un chef pe cinste.

Dar cel mai important aspect viza latura comercială, negoţul sătesc. Fireşte, nu lipseşte nici în prezent acest aspect comercial, venind negustori şi cumpărători din multe părţi.

Vechimea multimilenară a săr­bătorii Zeitei Gaea e ilustrată de un detaliu astronomic, Cloşca cu Pui putând fi admirată în perioada Solstiţiului de Vară,  dar şi de un argument etnologic (găina, pasăre cu ouă de aur) apare în multe legende româneşti.

***

Persoanelor sărbătorite de Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel le urăm multă sănătate, împli­nirea tuturor dorinţelor şi tra­diţionalul La Mulţi Ani !

Horia C. Deliu

Ediţia a IV-a / 2012

Sâmbătă, 30 iunie 2012, Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”

1100 Deschiderea lucrărilor colocviului;

Mesaj de binecuvântare, din partea IPS Ioan Selejan, Episcopul Covasnei şi Harghitei

1115 – 1345 Prezentarea unor rapoarte, proiecte şi teme de cercetare privind românitatea din sud-estul Transilvaniei:

Moderatori: prof. univ. dr. Ioan Giurcă, dr. Alin Spânu

-         Informare privind cercetarea interdisciplinară a românităţii din sud-estul Transilvaniei, în perioada iunie 2011 – iunie 2012, dr. Ioan Lăcătuşu; Centrul European de Studii Covasna-Harghita;

-         Cercetarea şi valorificarea patrimoniului cultural la Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, dr. Valeriu Kavruc, dr. Dan Buzea, Andrea Deak, dr. Adela Kovacs;

-         Proiect de cercetare exploratorie. Graniţa romană în estul provinciei Dacia (Proiect finanţat de C.N.C.S), dr. Alexandru Popa, Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni;

-         Raportul dintre teritoriu -patrimoniu – identitate culturală în mediul multietnic. Diseminare în cadrul proiectului POSDRU Valorificarea identităţilor culturale în procesele globale, derulat prin Şcoala Postdoctorală a Academiei Române, dr. Dorel Marc, Muzeul Judeţean Mureş;

-         Realităţi multiculturale şi plurilingvistice în context european. Identităţi muzicale în Regiunea Autonomă Trentino – Alto Adige, Italia (proiect „Valorificarea identităţilor culturale în procesele globale”, cofinanţat de Uniunea Europeană şi Guvernul României din Fondul Social European, prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013), dr. Constantin Secară, Institutul de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu” al Academiei Române Bucureşti;

-         Proiectul cercetării sociologice cu tema Situaţia comunităţilor locale din Harghita şi Covasna, prof. univ. dr. Radu Baltaziu, Centrul pentru Studii în Probleme Etnice al Academiei Române, Bucureşti;

-         Proiectul cu tema „Catolicii din Moldova între Uniunea Sovietică şi Uniunea Europeană”, ing. Gheorghe Bejan, dr. Anton Coşa, Asociaţia Romano-catolicilor din Moldova „Dumitru Mărtinaş”, Bacău

-         Proiectul „Protejează viaţa. Acţiuni pentru regenerarea morală a neamului românesc”, pr. dr. Ciprian Staicu, consilier cultural al Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei,  directorul Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, Asociaţia „Pro Vita” Sf. Gheorghe.

1345 – 1400 Pauză

1400 – 1500 Înmânarea premiilor I.I. Russu

-         Pr. prof. dr. Vasile Oltean, Braşov, Laudatio de pr. drd. Sebastian Pârvu

-         Prof. univ. dr. Gelu Neamţu, Cluj-Napoca, Laudatio de drd. Vasile Lechinţan

-         Prof. Vilică Munteanu, Bacău, Laudatio de prof. Vasile Stancu

-         Prof. Doina Dobreanu, Subcetate, jud. Harghita, Laudatio de prof. Ilie Şandru

-         Prof. Nicu Vrabie, Miercurea Ciuc Laudatio de prof. Doru Dobreanu

*       *     *

-         In memoriam: Pr. prof. univ. dr. Ilie Moldovan (1928-2012), pr. dr. Ciprian Staicu, dr. Ioan Lăcătuşu

1500 – 1600

Lansări şi prezentări de cărţi:

  • Profesioniştii noştri.  Ioan Ranca la 80 de ani. Ediţie îngrijită de Ioan Lăcătuşu şi Liviu Boar, Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, 2012, prezintă dr. Liviu Boar;
  • „UN APEL PENTRU CEI MORŢI” Rapoartele preoţilor greco-catolici. 1848-1849, Elena Mihu, Editura Buna Vestire, Blaj, 2012, prezintă autoarea;
  • Drama Ardealului.1848-1849. Pierderi umane şi materiale în timpul revoluţiei şi războiului civil în Transilvania centrală, Ana Hancu, Tg. Mureş, 2012, prezintă dr. Ioan Lăcătuşu;
  • Românii din Covasna şi Harghita în hidronime şi toponime, Ioan Tomole, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2012, prezintă autorul;
  • Cronica învăţământului din Vama Buzăului, Corina Sporea-Bărăgan, Editura Scrisul Prahovean-Ceraşu, 2012, prezintă autoarea;
  • Bucuria lecturii, Doina Dobreanu, Gheorgheni, 2012, prezintă prof. Maria Stoica.
  • Pledoarie în apărarea pădurii, Ilie Muşat, Editura Nico, Tg. Mures, 2012, prezintă autorul

Organizatori:

EPISCOPIA ORTODOXĂ A COVASNEI ŞI HARGHITEI

LIGA CULTURAL-CREŞTINĂ „ANDREI ŞAGUNA”

CENTRUL ECLEZIASTIC DE DOCUMENTARE „MITROPOLIT NICOLAE COLAN”

în parteneriat cu

MUZEUL NAŢIONAL AL CARPAŢILOR RĂSĂRITENI CENTRUL EUROPEAN DE STUDII COVASNA – HARGHITA

cu sprijinul

CONSILIULUI JUDEŢEAN COVASNA

CONSILIULUI LOCAL AL MUNICIPIULUI SF. GHEORGHE

În seara zilei de miercuri, Poliţia Municipiului Tg. Secuiesc a fost sesizată despre faptul că o femeie a fost agresată de concubinul ei, la domiciliul lor comun.

Poliţiştii care s-au deplasat la adresa indicată au identificat o femeie de 49 de ani, cu o plagă tăiată în zona coapsei drepte. Victima a fost transportată cu ambulanţa la spital, unde a primit îngrijiri medicale, dar a refuzat internarea.

Din primele cercetări, poliţiştii au stabilit că S. Tibor, de 44 de ani, din Tg. Secuiesc, pe fondul consumului de băuturi alcoolice şi a unor neînţelegeri, a înjunghiat-o pe concubină în zona coapsei drepte cu un briceag, provocându-i o plagă profundă.

Victimei i s-a pus în vedere să se prezinte la Serviciul Medicină Legală pentru eliberarea unui certificat medico-legal.

Poliţiştii au întocmit acte premergătoare pentru comiterea infracţiunii de loviri sau alte violenţe.

(IPJ Covasna)

Euro face haltă la 4,45 lei

Adaugat: iunie - 29 - 2012 ADD COMMENTS

Criza politică creată de plecarea la Bruxelles a premierului Ponta la Consiliul European nu a influenţat piaţa valutară, unde cotaţiile euro s-au menţinut la valori apropiate de miercuri după amiază.

Cursul euro a urcat de la 4,4441, minimul ultimelor cinci săptămâni, la 4,4508 lei, pe o piaţă unde deschiderea s-a realizat la 4,4470. După atingerea unui minim de 4,4430 lei, euro a revenit peste pragul de 4,45, la ora 14:00 cotaţiile fiind de 4,4470 – 4,4520 lei.

Dolarul american, care se aprecia faţă de euro, a urcat de la 3,5573 la 3,5810 lei iar francul elveţian de la 3,7011 la 3,7059 lei.

Calmul din piaţa valutară poate fi pusă şi pe seama declaraţiilor făcute miercuri de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, referitoare la faptul că instituţia pe care o conduce va folosi în cazul unui atac speculativ puternic toate instrumentele pe care le are la dispoziţie pentru a calma situaţia, precizând că o depreciere de 1 – 3% nu este semnificativă. Leul s-ar putea confrunta însă cu probleme având în vedere faptul că, aşa cum arăta guvernatorul BNR, „în ultimele şase săptămâni au fost în mod evident scăderi de expunere (ale băncilor străine, n.red). Datele preliminare arată că acest deleveraging a afectat clar România”.

În piaţa la termen de la Sibiu, euro cobora pentru septembrie la 4,48 – 4,4810 lei.

Perechea euro/dolar cobora pe pieţele internaţionale la 1,2408 – 1,2524 dolari, investitorii fiind sceptici în ceea ce priveşte rezoluţiile de la Consiliul European.

La Sibiu, euro cobora pentru septembrie la 1,2419 – 1,2520 iar pentru decembrie la 1,2450 – 1,2470 dolari, iar uncia de aur scădea, urmare a aprecierii monedei americane, pe august până la 1.570 dolari iar primele tranzacţii pe octombrie se realizau la 1.571,5 dolari.

Sunt folosite date şi informaţii disponibile până la ora 14:00, 28 iunie. (R.G.)

PUBLICITATE

5 ani mesagerul de covasna


  • VREMEA

  • Facebook

  • Agerpress